Testamentul politic al lui Ion Iliescu. Ce ar trebui să facă România acum. Ultimele cugetări ale fostului președinte: „Puterea nu înseamnă doar a fi la guvernare”

Fostul președinte Ion Iliescu afirmă că puterea în politică nu se rezumă doar la funcțiile oficiale, ci reprezintă „ceea ce emană din cuvântul, demnitatea și capacitatea de gândire a unui om politic”. Într-un podcast realizat înainte de spitalizarea sa, Iliescu a declarat că suveranismul în România nu este un fenomen solid, ci mai degrabă o „variantă populistă și resentimentară”.

„Puterea nu înseamnă doar a fi la guvernare. Când eşti în opoziţie, putere are cel care poate schimba direcţia majorităţii executive. Prin urmare, cred că puterea este ceea ce emană din cuvântul, demnitatea, capacitatea de gândire a unui om politic”, a spus fostul șef de stat.

Podcastul transformat in testamentul politic al lui Ion Iliescu

Iliescu a mai spus că puterea implică responsabilitate față de tot ce ajuți să crească și să se dezvolte, iar pentru un democrat convins, ea se obține prin vot, „instrumentul incontestabil al democrației”.

„Cei care continuă să aibă putere şi după ce nu o mai au sunt cei care au făcut politică, nu management. De la un punct, puterea emană din trecutul tău: nu din funcţiile pe care le-ai avut, ci din acţiunile tale. Există o jumătate uitată a puterii, responsabilitatea”, a adăugat acesta.

„Când ai putere, eşti responsabil pentru tot ce îngrijeşti, educi, dezvolţi, pentru toţi cei care au făcut ca puterea să îţi aparţină. Pesimismul realismului politic spune că puterea nu se dă, se ia. Nu împărtăşesc însă această idee. Puterea vine întotdeauna din relaţia cu oamenii şi de la ei. Iar dacă eşti un democrat convins, atunci ştii că puterea ţi se dă printr-un singur instrument incontestabil: votul”, spune fostul preşedinte.

Referitor la suveranism, Ion Iliescu a susținut că în România nu există un suveranism ideologic consistent, ci doar un discurs negativ și reacționar care reflectă nemulțumirea față de clasa politică și problemele sociale.

„Suveranismul este un discurs negativ şi reacţionar, oglinda nemulţumirii faţă de clasa politică şi practicile politice în genere. Nu avem un suveranism robust, ci o variantă populistă şi resentimentară. La noi în ţară se numeşte suveranism repulsia faţă de sărăcie, disperarea faţă de inegalităţi, dezgustul faţă de ierarhii, refuzul faţă de o globalizare prost înţeleasă”, a spus fostul lider PSD.

„Unii îl suprapun cu naţionalismul: numai că nici acela nu e înţeles corect. Naţionalismul nu înseamnă să baţi străzile purtând însemne religioase, nici să busculezi tribunele Parlamentului în costum popular, nu înseamnă nici revolta ţăranilor în faţa burghezilor – am crezut că am depăşit retorica asta de la jumătatea secolului XIX, nici afirmarea statului ca sustragere din proiecte precum Uniunea Europeană”, a punctat Iliescu.

Fostul lider PSD a respins confuzia între suveranism și naționalism, explicând că naționalismul autentic nu înseamnă proteste stradale sau comportamente agresive, ci are o semnificație mult mai profundă.

De ce au bureții de bucătărie culori diferite. Nu ține doar de estetică, puțini ar bănui adevăratul motiv

Metoda prin care pui piper în mașina de spălat are efecte neașteptate. Trucul poate îmbunătăți spălarea hainelor

„Mi se pare o glumă bună să vrei să fii suveran, când nu poţi să faci dovada suveranităţii propriei raţiuni şi te laşi condus de sentimente, de emoţii, de ficţiuni. O revoluţie a gândirii nu ar strica deloc României: România în care Inteligenţa e suverană, asta ar fi, cu adevărat, o formă de progres cultural şi moral”, consideră Iliescu.

Iliescu a criticat tendința de a promova suveranitatea fără o „suveranitate a rațiunii”, argumentând că o „revoluție a gândirii” ar aduce un progres real României.

Ion Iliescu. (foto: Profimedia)

„România funcţionează încă după modelul administrativ complet depăşit din anii 1960”

Pe tema administrației publice, fostul președinte a atras atenția că România funcționează după un model învechit, datând încă din anii 1960. El a subliniat necesitatea unei reforme administrative profunde, care să transforme birocrația într-un sistem eficient și umanizat, capabil să valorifice fondurile europene.

„România funcţionează încă după principiul, după modelul administrativ complet depăşit din anii 1960. A îngheţat în această organizare şi în această mentalitate. Numai dacă administraţia se schimbă la faţă, birocraţia devine raţionalitate practică, instituţiile se umanizează, lumea va fi mai puţin impersonală şi mai autentică”, a spus Iliescu.

„Acum suntem în Uniunea Europeană. Deci – reforma statului şi reorganizarea administrativ-teritorială, pe baze europene, cu posibilitate mare de dezvoltare şi atragere de fonduri europene”, a explicat el.

Deși consideră importantă revizuirea Constituției, Ion Iliescu a precizat că aceasta nu trebuie să fie o prioritate absolută. Constituția din 1991, creată cu sprijin occidental, este „bună”, iar modificările trebuie făcute de experți în legislație, nu sub presiunea liderilor politici.

„Constituţia din 1991 a fost una bună, pentru că am lucrat la ea cu sprijinul unor specialişti din Occident: Robert Badinter e figura cea mai proeminentă. (…) Nu modificăm legile după cheremul liderilor, ci recrutăm lideri care să corespundă unor realităţi nu doar sociale sau politice, ci mai ales legislative. Nu Palatul Cotroceni trebuie să înceapă reformarea Constituţiei, pentru că ar fi un gest de putere”, a adăugat acesta.

„Reforma Constituţiei trebuie iniţiată democratic. Şi până nu vedem corpul de experţi în domeniul legislativ care să facă aceste actualizări, pentru că fondul este foarte bun, nu cred că trebuie să ne ocupăm de reforma Constituţiei ca de cea mai ardentă urgenţă a statului român”, mai spune Ion Iliescu.

În final, fostul președinte a explicat că l-a felicitat pe Nicușor Dan după alegerile prezidențiale din respect pentru instituție și pentru că „dialogul între foști și actuali președinți este esențial, nu doar o formalitate”. El a admis că și-ar fi dorit un câștigător PSD, dar a reafirmat că orice președinte ales reprezintă voința legitimă a poporului.