România, singura țară în care munca cinstită este taxată de 14 ori mai mult decât păcănelele. Cum te descurajează autoritățile să fii corect

În România anului 2025, realitatea fiscală pare desprinsă dintr-un scenariu absurd: dacă mergi zilnic la muncă, statul îți reține 42% din salariul brut. Dacă, în schimb, îți petreci zilele în fața unei aparaturi de jocuri de noroc, vei fi taxat cu doar 3% din câștiguri (până la 10.000 de lei). Această diferență uriașă a readus în prim-plan o întrebare esențială: ce fel de comportament economic stimulează statul român?

Munca, penalizată fiscal. Jocul de noroc, favorizat?

Economiști precum Radu Georgescu avertizează că avem de-a face cu o anomalie fiscală periculoasă: munca este puternic taxată, în timp ce un obicei considerat viciu – jocul de noroc – este tratat cu mult mai multă blândețe. „Industria pariurilor are cea mai mică impozitare dintre toate industriile din România. În mod logic, fiind un viciu, ar trebui să aibă cea mai mare impozitare”, susține el.

În paralel, impactul social este de necontestat. Aproape 100.000 de persoane sunt deja diagnosticate cu dependență de jocuri de noroc, dar cifrele reale sunt mult mai mari. Procentul adulților care joacă cel puțin o formă de jocuri de noroc este de 15%, conform datelor recente.

În ciuda acestei situații, veniturile din jocuri de noroc sunt impozitate cu doar 3% până la 10.000 lei, și abia peste acest prag taxele cresc progresiv. Prin comparație, angajații contribuie cu 42% din venitul brut sub forma de CAS, CASS și impozit pe venit.

Când se sărbătoresc Sânzienele. Obiceiuri și superstiții care alungă norocul în această zi

Horoscopul zilei. Zodia care trebuie să apeleze la calm pentru a evita conflictele joi, 19 iunie

Reacții din industrie: avertismente privind migrarea spre piața neagră

Reprezentanții industriei jocurilor de noroc afirmă că această percepție de “favorizare” este eronată. Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță din România susține că taxele directe și indirecte cumulate pe care le plătesc ajung la 30% din venitul brut. În plus, susțin ei, o taxare și mai mare ar muta jucătorii către site-uri nelicențiate, unde nu există măsuri de protecție și control.

Statul, spun aceștia, colectează de la operatorii licențiați peste 1 miliard de euro anual. Mai mult, industria este supusă unui regim de reglementare strict, cu garanții financiare impuse și controale recurente, ceea ce ar face nejustificată suprataxarea în plus.

Autoritățile în căutarea unui echilibru: se pregătește o schimbare?

În contextul presiunilor bugetare, autoritățile române au început să discute o posibilă reformă fiscală în ceea ce privește jocurile de noroc. Una dintre ideile propuse la nivel înalt este introducerea unei taxe unice de 20% pentru orice câștig obținut din jocuri, fără praguri.

Andrei Caramitru, economist, a subliniat că toate veniturile – fie că vin din salarii, pensii sau premii – ar trebui taxate la fel. Doar astfel se poate construi un sistem echitabil și coerent, care să nu încurajeze optimizările fiscale sau comportamentele riscante.

În schimb, industria avertizează că un asemenea pas ar duce la pierderi masive pentru operatorii legali și la creșterea pieței negre, deja activă în România, unde jucătorii beneficiază de premii mai mari și bonusuri nesupuse reglementării.

O problemă morală și fiscală deopotrivă

România se află într-un punct critic în care trebuie să decidă ce modele de comportament încurajează prin politicile sale fiscale. Este mai profitabil, în termeni de taxe, să joci la păcănele decât să muncești legal. Pentru unii, această realitate este un simplu paradox. Pentru alții, este o invitație periculoasă la abandonul muncii în favoarea hazardului.

Într-un stat în care păcănelele sunt la fiecare colț de stradă, iar mulți tineri visează la câștiguri ușoare în loc de o carieră, decizia guvernului privind taxarea jocurilor de noroc va transmite un mesaj clar: încurajăm munca sau lăsăm norocul să decidă, conform Adevărul.